Zilele Europene ale Arheologiei

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) celebrează Zilele Europene ale Arheologiei  în perioada 12 – 14 iunie 2026. Cu acest prilej, muzeul a pregătit un program specific care include diverse activități (atelier interactiv, micro-expoziție, o serie de conferințe publice și ghidaje curatoriale), menite să ofere publicului o perspectivă deosebită asupra domeniului arheologiei.

Programul evenimentului, desfășurat sub genericul „Arheologia – sursă permanentă de cunoaștere asupra trecutului. Despre cercetarea și protejarea peisajelor, siturilor, monumentelor și artefactelor arheologice”, caută să reflecte – în cele 3 zile – tocmai această diversitate a activităților și abordărilor în domeniul arheologiei. Accesul la activitățile din cadrul evenimentului sunt gratuite, în limita locurilor disponibile!

Vineri, 12 iunie

• orele 11.00 – 13.00: Atelier interactiv Gânditorul de la Cernavodă și perechea sa – Dialog peste milenii, susținut de dr. Katia Moldoveanu și dr. Andreea Bîrzu

Prin intermediul atelierului ne propunem să aducem mai aproape de public unele dintre cele mai valoroase artefacte din colecțiile muzeului. Atelierul îmbină componenta narativă, prezentată în cadrul turului ghidat, cu experiența practică de modelaj în lut, oferind participanților șansa de a descoperi, într-un mod interactiv, una dintre cele mai interesante culturi arheologice neolitice – Hamangia (mileniile VI–V a.Chr.). Întâlnirea va începe cu prezentarea celor două figurine, expuse în Tezaurul Istoric, într-un dialog între specialiști și public. Vom urmări parcursul acestora – de la momentul descoperirii până la transformarea lor în simboluri reprezentative ale patrimoniului preistoric, recunoscute atât la nivel european, cât și în contextul universal. Participanții vor afla detalii despre contextul realizării și descoperirii artefactelor, despre semnificațiile lor simbolice și despre impactul cultural al „Gânditorului” și al perechii sale. În plus, vom încerca să răspundem la întrebarea care a fascinat generații întregi: „La ce reflecta oare Gânditorul?” Apoi, vom trece de la poveste la creație: în cadrul atelierului de modelaj, participanții vor realiza propriile figurine din lut, având ca model celebrele statuete. Activitatea practică le oferă ocazia să experimenteze, într-un mod accesibil, tehnicile folosite de meșterii neolitici, transformând întâlnirea cu patrimoniul într-un dialog viu peste milenii.

Participarea se face în limita locurilor disponibile.

• Ora 14.00: Conferință de presă și vernisaj Exponatul lunii iunie: Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural national al României – 3 brățări preistorice din aur, curator dr. Corina Borș

În ultimele două decenii fenomenul „detectorismului” determină o agresiune constantă și tot mai amplă asupra patrimoniului arheologic al României. Micro-expoziția și conferința de presă aduc în atenția publicului un caz recent de succes privind recuperarea și repatrierea unor obiecte preistorice de podoabă din aur. Astfel, este vorba despre un lot compus din trei brățări preistorice din aur și readucerea acestora în România, după demersuri care au durat peste 5 ani, efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional. Astfel, în anul 2024 acestea au fost repatriate, după ce inițial fuseseră identificate la o casă de licitații din Monaco, iar mai apoi sechestrate în Belgia. Obiectele din acest caz au fost braconate și părăsiseră ilegal teritoriul României. Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, bogat decorate, asemănătoare ca formă și decor. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Clasate în prima parte a anului 2025, în prezent se află în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, fiind prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei. Dincolo de o serie de date de ordin științific privind bunurile de patrimoniu arheologic mobil care au făcut obiectul acestui caz, micro-expoziția și conferința de presă prezintă și o serie de aspecte administrative ale cooperării între instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional, la datele științifice ce pot fi obținute prin urmărirea penală declanșată în asemenea situații și procedura judiciară, dar și rolul expertizei și al expertului în legătură cu acestea.

Sâmbătă, 13 iunie

• orele 11.00 – 13.00: Ghidaj curatorial în expoziția temporară „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră” susținut de dr. Alexandru Rațiu

Ghidajul va urmări rolul Dunării ca axă militară, economică și culturală, dar și modul în care prezența romană a modelat teritoriile de la nordul și sudul fluviului. Vor fi prezentate piese arheologice descoperite în castre, așezări civile, centre urbane și zone funerare, ilustrând viața militarilor, circulația bunurilor, practicile cotidiene și transformările comunităților de la frontiera dunăreană. Publicul va avea ocazia să descopere poveștile unor obiecte reprezentative, de la echipamente militare și piese de podoabă până la ceramică, inscripții și descoperiri cu valoare excepțională, integrate într-o perspectivă mai amplă asupra limesului dunărean și a patrimoniului arheologic al României.

• orele 13.00 – 15.00: Conferință publică si ghidaj curatorial în expoziția Tezaur Istoric: Introducere în arta tracică. Coifurile din metale prețioase, susținute de dr. Maria-Magdalena Ștefan

Pornind chiar de la acele obiecte care au stârnit un interes public atât de mare în ultima vreme – coifurile din metale prețioase, vom încerca să oferim răspunsuri la întrebări precum Câte se cunosc de fapt? Când au fost ele realizate? Ce reprezintă figurile cu care sunt acestea decorate? Vom discuta despre aceste detalii precum și despre cele mai recente cercetări arheologice derulate la locurile de descoperire ale celebrelor obiecte.

• ora 15.00: Conferință publică Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural national al României – 3 brățări preistorice din aur, susținută de dr. Corina Borș

Micro-expoziția și conferința publică aduc în atenția publicului un caz recent de succes privind recuperarea și repatrierea unor obiecte preistorice de podoabă din aur – este vorba despre un lot compus din trei brățări preistorice din aur și readucerea acestora în România. În 2024 acestea au fost repatriate. Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, bogat decorate, asemănătoare ca formă și decor. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. În prezent se află în colecțiile muzeului, fiind prezentate publicului cu acest prilej.

Duminică, 14 iunie

• ora 10.00: Conferință publică Cercetarea arheologică de la Schitul Bocănita, comuna Sălătrucu, jud. Argeș, susținută de dr. Irina Ene

Conferința are ca temă rezultatele cercetării arheologice a ansamblului monahal idioritmic, de mici dimensiuni, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acesta a fost investigat recent, în contextul derulării unui amplu program de cercetări arheologice preventive ocazionat de construirea secțiunii 3 (Cornetu – Tigveni) a autostrăzii Sibiu – Pitești. Schitul era compus dintr-o biserică de zid, de plan treflat, un fragment din zidul de incintă și șase case-chilii. Edificiul de cult, care fusese pictat în tehnica al fresco, se mai păstra în elevație în prima jumătate a secolului XX.

• ora 12.00: Conferință publică Tezaurele monetare antice: La intersecția dintre arheologie, istorie și patrimoniu muzeal, urmată de scurte ghidaje curatoriale tematice în expoziția Tezaur Istoric și expoziția temporară „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră” susținute de dr. Cristiana Tătaru și Anca Dumitru.

Prezentarea își propune să abordeze într-o manieră accesibilă atât specialiștilor, cât și publicului larg, subiectul tezaurelor monetare din Antichitate. Tema va fi analizată din trei perspective complementare: (1) istorică, prin explorarea conceptului de tezaurizare de urgență și a relației dintre depunerea tezaurelor și evenimentele istorice; (2) arheologică, prin investigarea contextului descoperirii și a contribuției acestuia la reconstituirea poveștilor umane și materiale din spatele tezaurelor; și (3) muzeală, prin urmărirea traseului monedelor, de la ascunderea lor în Antichitate până la descoperirea și integrarea lor în patrimoniul național. Prezentarea va fi însoțită de două micro-ghidaje curatoriale în expozițiile „Dunărea, fluviul care a modelat o lume” și „Tezaur Istoric”, prilej cu care vor fi discutate două tezaure reprezentative: unul de kosoni și unul de silicve.